Editia curenta

Plăţile contactless – mai simplu şi mai rapid nu există


Plăţile contactless au fost lansate în 2002 de MasterCard în SUA, în clipa de faţă, printre ţările care au adoptat pe scară largă plăţile contactless aflându-se SUA, Canada, Polonia – ţara devenită, între timp, un vârf de lance în materie, Franţa, Marea Britanie, Elveţia şi Turcia. În multe din aceste ţări, practic, fiecărui client i se emite direct un card contactless, tehnologia fiind generalizată. În România plăţile contactless au fost lansate de MasterCard în 2008, iar de atunci au trecut de la stadiul de proiect pilot la cel de proiect comercial, demonstrând aplecarea românilor către inovaţie.

 

MasterCard poziţionează plata contactless ca fiind cea mai simplă şi cea mai rapidă metodă de plată dintre toate cele acceptate de comercianţi, existând diferite studii care demonstrează acest lucru. Astfel, am aflat în discuţia redată pe larg în continuare, că o plată contactless făcută de la A la Z, din momentul în care ştii suma de plată şi până termini plata şi poţi să pleci, durează aproximativ 10 se­cunde, un timp semnificativ mai scurt faţă de o plată cash, care durează aproximativ 40-45 de secunde, în funcţie de mai multe aspecte care nu ţin nici de cât de ager este cel care plăteşte, nici de cât de ager este cel care primeşte banii. Durata tranzacţiei contează foarte mult – gândiţi-vă cât ia să plăteşti fizic 132 de lei şi 75 de bani; trebuie să cauţi banii, trebuie să-i dai, să fie număraţi, să verifici restul...

 

Ceasul contactless sau plata cu telefonul vor simplifica modul în care ne vom face cumpărăturile, iar schimbarea a început deja.

 

Interviu cu Gabriel Ghiţă, Business Development Manager, CEE, MasterCard Europe

Se vorbeşte tot mai mult în ultima vreme despre plăţile contactless. Cum funcţionează, la modul concret, un astfel de serviciu pentru cineva care nu este familiarizat cu el şi ce reprezintă el în portofoliul MasterCard?

Funcţional, plata contactless nu reprezintă decât o altă metodă de a citi cardul. La tranzacţiile tradiţionale, să spunem aşa, există un contact fizic între card şi terminal – fie prin citirea benzii magnetice (astăzi o metodă practic dispă­rută în România), fie prin citirea cipului încorporat în card, prin inserarea cardului într-un terminal de plată. Dezvoltarea firească de la aceste două metode de tranzacţionare constă în posibilitatea de interacţiune între card şi POS prin apropierea cardului de terminalul de plată, fără a fi nevoie de contact direct între ele; tehnologia RFID permite schimbul de date între card şi POS – în realitate, prin apropierea cardului de terminal, acestea interacţionează prin intermediul unui câmp electromagnetic, cardul fiind alimentat cu impuls de curent electric, urmând ca acesta să comunice cu terminalul în baza unui protocol standard. Tehnologia de plată contactless MasterCard PayPass a fost introdusă în premieră de MasterCard în urmă cu 10 ani, fiabilitatea şi securitatea acesteia fiind demonstrate de milioanele de tranzacţii con-tactless efectuate în fiecare an în 40 de ţări.

 

Aceasta este una dintre temerile principale ale oamenilor cu privire la orice fel de plăţi, altele decât cash, şi cu atât mai mult cu cât tehnologia este mai avansată, oamenii îşi pun tot felul de întrebări. Din perspectiva dumneavoastră, o astfel de tehnologie, faţă de o tehnologie clasică de card, este la fel de sigură, mai sigură, mai puţin sigură?

Plăţile cu MasterCard sau Maestro PayPass sunt la fel de sigure ca plăţile cu cardurile cu cip, considerate cele mai sigure instrumente de plată electronică. De altfel, statistica ne arată că fraudele legate de tranzacţii cu carduri sunt foarte reduse, tehnologia folosită fiind extrem de sigură. Tehnolo­gia cardurilor cu cip este standard astăzi în domeniul plăţilor, toate organizaţiile de plată o utilizează. Plata contactless aduce această nouă metodă de interacţiune între cip şi POS, tehnologia utilizată fiind în continuare bazată pe cip, ceea ce face ca principiile de tranzacţionare să rămână la fel de sigure. Singura diferenţă constă în aceea că, în loc să existe un contact cu cipul, datele se transferă prin unde radio.

 

Există nişte avantaje pentru care cineva ar opta pentru un astfel de serviciu?

Beneficiul cel mai mare pe care-l aduce tranzacţionarea cu MasterCard sau Maestro PayPass este confortul în utilizare. Pentru consumatori, în clipa de faţă, analizând nevoile de plată ale acestora, putem concluziona că nu există nimic mai simplu şi mai comod decât plata contactless. Toate celelalte metode presupun acţiuni suplimentare care le fac mai complicate şi mai lente. Din punctul nostru de vedere, plata cu cash este de departe cea mai complicată. De ce? În primul rând, trebuie să ai la tine cash cât îţi trebuie, în al doilea rând, trebuie să-l numeri – atât clientul, cât şi comerciantul –, iar în al treilea rând, durează până primeşti restul, uneori comercianţii n-au rest etc.

 

Apoi, uneori trebuie să fii la locaţia respectivă pentru a putea plăti, nu poţi plăti de la distanţă.

Pot să fie şi lucruri de genul acesta, se mai întâmplă şi să-ţi uiţi portofelul acasă. Din punct de vedere al confortului în utilizare, ceva mai simplu decât atât nu există. Pe lângă confort, plata contactless aduce şi beneficiul că este cea mai rapidă metodă de plată. Trebuie să acordăm importanţă secundelor care se câştigă prin efectuarea unei plăţi printr-un mod sau altul. Să plăteşti în 10 secunde, în loc de 45, poate să nu pară mare lucru, la prima vedere, dar...

 

La un stadion de 50.000 de oameni care să cumpere bilet...

Contează foarte mult. Acesta este un aspect. În al doilea rând, la magazinele cu trafic mare, cum sunt hipermarketurile, 30 de secunde ori 150-200 de oameni care trec pe la o casă de plată într-o zi înseamnă un câştig de timp semnifi­cativ, atât pentru cel care face plata, dar şi pentru cei care stau la coadă şi, poate cel mai mult, pentru comerciant. Casa de plată este un punct de blocaj, cumva, în timp ce comercianţii îşi doresc un flux cât mai rapid; casele trebuie să meargă foarte repede pentru că spaţiul din magazin trebuie să fie pentru cei care umblă cu cărucioarele. Cred că am trecut cu toţii prin zilele acelea foarte încărcate în care cozile de la case se întind printre rafturi.

 

Ce face diferenţa între ţări în ceea ce priveşte adoptarea pe scară largă a plăţilor contactless, produsele, tipurile de servicii care încă nu sunt valabile în alte ţări?

Tranzacţiile cu MasterCard şi Maestro PayPass se fac peste tot la fel. Sigur, produsele bancare sau produsele financiare diferă de la o ţară la alta, unele pieţe sunt mai dezvoltate sau mai sofisticate decât altele, dar dincolo de asta, plata con-tactless se desfăşoară la fel peste tot, standardul PayPass este interoperabil în toate ţările. Cu un card PayPass emis în Japonia poţi să tranzacţionezi în Rusia, cu un card emis în Belize poţi să tranzacţionezi în Statele Unite sau în România.

 

Ceea ce este important. Tocmai am ieşit dintr-o bancă unde cineva nu putea să facă tranzacţii cu un card emis într-o altă ţară.

Este anormal, exceptând situaţia în care acel card este emis sub o siglă mai puţin cunoscută. În principiu, cardurile MasterCard sau Maestro merg oriunde vezi aceste sigle, aceasta este promisiunea pe care ţi-o face un brand global de plată. În cazul prezentat este posibilă ori o defecţiune tehnică, o eroare, ori clientul avea un card emis pe un brand mai „exotic”, să spunem.

 

Care ar fi principalele dispozitive implicate în astfel de plăţi contactless, este vorba de telefonul mobil sau sunt şi alte dispozitive?

Cele mai comune sunt cardurile, venind cu un avantaj în aceea că folosindu-te de un singur card, cu acelaşi plastic, poţi să plăteşti tradiţional şi contactless, poţi să retragi bani de la bancomat, poţi să plăteşti şi pe internet. Tehnic, cardul contactless este puţin mai complex, incluzând şi tehnologia contactless, dar pentru clienţi acest lucru este transparent. Aş vrea să fac o observaţie aici. MasterCard PayPass sau Maestro PayPass nu sunt produse în sine, produsul este în continuare cardul de debit, cardul de credit, cardul de companie ş.a.m.d., PayPass nu este decât o altă metodă de tranzacţionare. Este cea mai simplă şi mai rapidă, dar este doar o metodă de tranzacţionare. Este posibil ca această tehnologie să fie promovată de către bănci la pachet cu produse noi; BRD a emis un card care se cheamă BRD Transport, care există ca urmare a tehnologiei contactless; BCR emite un card care se numeşte Maestro Zâmbet, de asemenea bazat pe tehnologia PayPass. Fiecare emitent îşi construieşte propria strategie comercială. La baza PayPass este doar o metodă de tranzacţionare, cea mai bună dintre ele, fiecare emitent având libertatea de a o utiliza după cum îi serveşte cel mai bine intereselor comerciale. Pe lângă carduri există multe alte variante, „eliberate” cumva de lipsa contactului între card şi POS. La o tranzacţie cu cip, cardul este introdus într-o fantă, fanta este formatată pe dimensiunea cardului, cititorul de cip trebuie să se afle într-un anumit loc, ca să ştie unde să citească, ş.a.m.d., cele două trebuie să fie compatibile ca formă fizică, ceea ce nu mai este necesar în cazul plăţilor contactless. Astfel, au apărut pe piaţă dispozitive de plată contactless sub formă de brelocuri pentru chei, stickere care se ataşează pe telefoane mobile, ceasuri, brăţări sau telefoane mobile. Aceste dispozitive sunt foarte apreciate de clienţi şi sunt foarte utile pentru popularizarea tehnologiei contactless.

 

 

Din perspectiva unui consumator care obişnuieşte să alerge sau să practice diferite sporturi ori când mergi la plajă, o soluţie comodă este şi ceasul contactless, în cazul în care doreşti să-ţi cumperi o sticlă de apă sau orice altceva.

Ceasul este un accesoriu universal, toată lumea îl are, într-un fel sau altul. Sunt foarte multe ocazii în care nu vrei să iei portofelul cu tine şi ceasul este un accesoriu pe care oricum îl ai, trebuie să ştii cât e ceasul. Ceasul este un accesoriu şi de fashion, iar astăzi ceasurile contactless sunt de „n” tipuri şi forme.

 

Aveţi colaborări şi cu diverşi designeri?

Cred că în anumite cazuri, cum ar fi ediţiile speciale, colaborăm cu producătorii de asemenea dispozitive. Pe de altă parte, aceşti producători au propriile echipe de creaţie care gândesc ceasurile după trendul pieţei şi după segmentele către care se orientează. Este un accesoriu foarte interesant, care a fost deja emis pe scară largă în Turcia şi în Polonia. De asemenea, au fost şi ediţii limitate de astfel ceasuri, promoţii, campanii etc., şi sperăm ca în 2013 să le emitem şi în România. E o nişă foarte interesantă şi sigur vei găsi oameni care vor să plătească cu ceasul. Sticker-ul contactless este deja un dispozitiv destul de comun, fiind încurajată emiterea de asemenea stickere şi ca urmare a plăţilor cu telefonul. O astfel de tehnologie este văzută ca soluţie intermediară între plata cu cardul şi plata cu telefonul mobil, pentru a obişnui consumatorii cu plata cu telefonul.

 

Cum se face în sine plata cu telefonul?

Plata cu telefonul se face la fel ca şi cu cardul, este exact acelaşi lucru: apropii telefonul, care trebuie să aibă tehnologia NFC şi un card în el (cardul se află în interiorul telefonului, spre deosebire de sticker-ul contactless, care este un accesoriu extern).

 

Cardul este ceva pe care-l include producătorul în telefon sau un dispozitiv pe care consumatorul îl ia de la bancă şi îl montează?

Sunt mai multe modele. Există telefoane cu cip securizat încorporat în telefon; e un anumit tip de cip care trebuie să suporte toate standardele de securitate ale unui card, există cipuri securizate sub formă de removable card (ex. microSD), cu o tehnologie diferită faţă de cea a unui card de memorie, sau cip securizat integrat în cartele SIM. Eu sunt participant într-un proiect pilot anunţat acum aproximativ 3 luni de BRD, Orange şi MasterCard, în cadrul căruia au fost emise peste 100 de telefoane de acest fel, într-un mediu controlat, respectiv clienţi din BRD, din Orange şi din MasterCard, plus câţiva parteneri comerciali ai celor doi. Cardul SIM este de fapt SIM-ul standard al Orange, care conţine partea de telefonie, în plus acesta încorporând un card de plată MasterCard PayPass care, în cazul de faţă, este legat la contul meu din bancă. Cu acest telefon, utilizând tehnologia NFC, pot face plăţi la fel cum le-aş face dacă aş utiliza cardul meu PayPass, apropii telefonul de POS şi se face plata. Plata cu telefonul în acest fel este văzută ca metoda de plată a viitorului, mai îndepărtat sau mai apropiat – foarte multă lume consideră că în viitorul foarte apropiat – deja în ţări precum Japonia, Marea Britanie, Franţa sau Polonia plăţile contactless cu telefonul mobil fac parte din ofertele comerciale ale operatorilor şi băn­cilor. Experţii în domeniu se aşteaptă ca, mai devreme sau mai târziu, telefoanele să devină metoda prevalentă, utilizată pentru plăţi prin încorporarea cardului bancar, fie că este de credit, de debit ş.a.m.d., în cipuri securizate care se află în acestea.

 

Este accesibilă la acest moment implementarea unui astfel de sistem şi la comercianţi mai mici, din perspectiva costurilor implicate?

Tehnologia este accesibilă, terminalele PayPass există pe piaţă de multă vreme şi pot spune că producătorii de terminale, datorită economiei de scară, pot veni cu preţuri competitive pe piaţă şi chiar o fac. Din perspectiva investiţiei, în România investiţia în introducerea de terminale este acoperită, de regulă, de către bănci – comercianţii sunt cei care operează terminalele şi acceptă plăţile cu cardul, dar investiţia în tehnologie este făcută în vasta majoritate a cazurilor de către bănci. Sunt foarte puţine cazurile în care comerciantul îşi achiziţionează propriile terminale POS. Deşi e posibil să mai fie şi alţii, eu ştiu unul singur, un lanţ de benzinării care are un contract pe terminale în ţara de origine şi a extins şi aici livrarea de POS-uri. Mai mult decât atât, tehnologia se optimizează de la un an la altul; terminalele de plată contactless au apărut ca module add-on care se ataşează terminalului POS standard, pe lângă dispozitivul de introducere a codului PIN – PIN Pad. În plus faţă de aceste module, astăzi tehnologia PayPass a fost integrată în aceste PIN Pad-uri, iar plata se face apropiind cardul de el. Există şi terminale complet integrate care conţin cititor de cip, cititor de bandă, cititor con-tactless şi PIN Pad. Nu există o variantă perfectă, toate acestea pot fi folosite cu succes, depinde de mediul în care se instalează. Spre exemplu, la un restaurant cu servire la masă se pot folosi terminalele complet integrate, întrucât plata se efectuează la masă, iar clientul va putea să aleagă astfel modalitatea de plată cea mai convenabilă. La majoritatea comercianţilor se poate utiliza foarte bine varianta bazată pe PIN Pad, aproape toate terminalele având astăzi acest dispo­zitiv, iar adăugarea tehnologiei contactless nu ar implica instalarea unui dispozitiv suplimentar. La fel de bine, sunt cazuri în care se pot instala modulele adiţionale, acestea având potenţial să atragă atenţia consumatorilor asupra acceptării PayPass în respectiva locaţie.

 

Vedem în magazine câte 5-6 POS-uri.

Da. Acestea sunt încurajate de diversele servicii puse la dispoziţie de bănci pentru consumatorii proprii, de genul plăţilor în rate, al punctelor bonus la efectuarea tranzacţiei etc.

 

Şi atunci trebuie să ai POS-ul băncii.

Da. Sunt servicii „închise”, să le spunem, ale fiecărei bănci pentru clienţii ei.

 

Cum au reacţionat până în prezent românii la acest tip de serviciu? Există anumite categorii care sunt pionierii acestui serviciu?

Pionieratul s-a făcut acum vreo doi ani, când am avut prima lansare comercială cu BRD. Ei au lansat MasterCard PayPass, utilizând stickere şi brelocuri contactless. Sigur că dispozitivele de acest gen se adresează publicului mai tânăr şi, să spunem, cu un grad de educaţie financiară un pic peste medie. Astăzi noi vedem tehnologia PayPass potrivită pentru orice consumator, nu văd niciun motiv pentru care un adoles­cent de 16 ani şi bunicul lui n-ar vrea să se bucure de o metodă mult mai simplă de plată decât orice altceva. Credem că simplitatea şi confortul în utilizare sunt atribute pe care le doreşte orice consumator, până la urmă. Nu ştiu dacă asta ar determina un om care n-a plătit în viaţa lui cu cardul să o facă, deşi sper să se întâmple asta. Este o propunere mult mai bună pentru cei care plătesc cu cardul sau măcar folosesc ocazional cardul; propunerea este mult mai valoroasă decât celelalte modalităţi de plată. Este ceva general valabil, credem noi.

 

Din perspectiva segmentării pe gen, sunt femeile mai receptive sau mai puţin receptive decât bărbaţii?

Din câte ştiu eu, nu există o astfel de separare. Studiile noastre arată că avem o distribuţie perfect echilibrată.

 

Se poate vorbi deja despre cote de piaţă pe acest serviciu?

În România este încă devreme să vorbim de aşa ceva, în sensul că emiterea de masă a început relativ recent. Cred că întrebarea va fi mai potrivită peste un an, când probabil vom avea în piaţă, după estimările noastre, un număr de 7-8 bănci mari care vor emite asemenea produse, aşteptările noastre fiind ca ele să ofere produse cu tehnologie PayPass tuturor clienţilor de card de debit sau de credit.

 

Pe o piaţă matură din acest punct de vedere, cam ce pro-cent din totalul de plăţi cu card se face prin sistemul contactless?

Diferă foarte mult de la o ţară la alta. Tehnologia PayPass se poate folosi pentru orice tip de tranzacţie. Există, ştiţi proba­bil, acel prag de tranzacţie de 100 de lei, sub care tranzacţia se efectuează foarte rapid, fără introducerea PIN-ului. Peste 100 de lei se introduce şi PIN-ul, tranzacţia rămânând contactless. Din acest punct de vedere, aşteptările noastre sunt ca, atunci când un consumator înţelege în ce constă tehnologia PayPass, să o folosească peste tot unde are ocazia, pentru că nu văd nici un motiv pentru care te-ai întoarce la o metodă de plată care durează mai mult sau care este chiar incomodă, cum se întâmplă în cazul cash-ului, când ai la dispoziţie o variantă atât de simplă. Acesta este primul pas, înţelegerea de către consumatori a modului în care se utilizeaza cardurile MasterCard şi Maestro PayPass şi a beneficiilor pe care le oferă. Odată ce au experimentat-o, nu credem că se mai pot întoarce la vechile metode. În unele ţări, cum ar fi Polonia, care sunt foarte dezvoltate în domeniul plăţilor contactless, produsele PayPass sunt emise de peste 20 de bănci care acoperă marea majoritate a pieţei, iar acceptarea PayPass este extinsă la zeci de mii de asemenea terminale în piaţă. Alte ţări pot avea un parcurs diferit faţă de aceasta, eventual o dezvoltare mai rapidă pe emiterea de carduri, dar mai lentă pe acceptare. Contează foarte mult cine investeşte în echipamente. Ceea ce am observat noi este că acolo unde investesc băncile, dezvol­tarea e mai rapidă, unde investesc comercianţii, este ceva mai lentă, ei neavând, prin activitatea lor, o aplecare deosebită spre inovare în domeniul plăţilor; băncile o au, MasterCard o are, cu asta ne ocupăm. Cert este că acolo unde emiterea se face în masă, unde terminalele sunt răspândite, într-o primă fază, la comercianţii cei mai cunoscuţi, iar tehnologia se explică consumatorilor simplu şi corect, dezvoltarea pieţei este fenomenală.

 

Vorbind despre explicarea tehnologiei, care au fost cele mai importante programe educaţionale de explicare a acestei tehnologii pe care le-aţi desfăşurat şi ce vă propuneţi pe mai departe?

Avem acum în desfăşurare un asemenea program, o campanie făcută împreună cu Metrorex, în Bucureşti, şi cu Tursib, autoritatea de transport public din Sibiu, prin care consumatorii sunt invitaţi să experimenteze plata cu MasterCard şi Maestro PayPass la poarta de acces în metrou şi respectiv în autobuzele din Sibiu prin achitarea călătoriei la un asemenea POS. Există şi o componentă promoţională, în sensul că, pentru a face alegerea şi mai simplă pentru consumatori, am decis să susţinem financiar un preţ mai bun, dar componenta principală a campaniei este cea de informare. Mai avem o promoţie, până la sfârşitul anului, şi în hipermarketurile Carrefour din toată ţara, unde pentru fiecare plată contactless cu un card MasterCard PayPass sau Maestro PayPass clientul primeşte o cutie de Coca-Cola. Pentru noi, acestea sunt campanii de informare, întărind mesajul că PayPass este cea mai simplă şi mai rapidă metodă de plată, aducând pe perioada promoţiei un beneficiu suplimentar, respectiv un preţ mai mic sau un bonus. E o iniţiativă complexă, care a avut foarte multe aspecte, de la alegerea strategiei, alegerea canalelor de comunicare şi până la poziţionare, alegerea comercianţilor, decizia asupra preţului etc. Comunicarea se desfăşoară printr-o campanie media puternică, dar şi împreună cu băncile care emit asemenea produse pe piaţă, complexitatea fiind cu atât mai mare cu cât ne aşteptăm ca cel puţin 3 bănci să înceapă să emită în timpul acestor campanii. Trebuie să fii foarte activ, băncile să ştie despre ce este vorba, să îşi instruiască perso­nalul de vânzări cu privire la produse şi la campanie.

 

Unde pot fi găsite aceste device-uri, ceas, breloc etc.?

În acest moment BRD emite stickere şi brelocuri PayPass în gama de produse BRD InstantPay. Celelalte banci emit, deocamdată, doar carduri, dar urmărim dezvoltarea gamei de dispozitive contactless. Ceasurile, de regulă, nu se pot cum-păra de la bancă, nu mă văd nici pe mine ducându-mă la bancă să îmi cumpăr un ceas. În ţările care au lansat asemenea produse, se pot cumpăra de la chioşcuri de presă, din magazine de electronice, ideea fiind că aceste ceasuri au în spate un produs financiar de tip prepaid de cele mai multe ori anonim. Clientul cumpără produsul, încarcă o anumită sumă de bani, iar banii sunt folosiţi în limita acelei sume încărcate la achiziţia ceasului; dacă vrei să-l reîncarci, atunci trebuie să mergi undeva, la bancă sau la un comerciant partener care îţi va prelua datele personale, ulterior putând reîncărca „ceasul” cu alte sume de bani. În aceste ţări, pentru produsele de tip prepaid procedurile de cunoaştere a clientelei sunt simplificate, permiţând un acces mult mai facil la achiziţia acestor produse financiare. La noi este o iniţiativă a BNR-ului în sensul de a simplifica regulile de emitere, dar deocamdată aşteptăm publicarea regulamentului respectiv.

 

Când vor putea fi găsite astfel de ceasuri în România?

Noi sperăm să se întâmple în 2013. Ca să poţi să emiţi asemenea dispozitive fără a pune clientul să semneze contracte, să faci copie după toate actele pe care le are, cum se face astăzi la cardurile standard, este nevoie de suport în legislaţie. Ştim cu toţii că, dacă vrei să deschizi un cont curent la o bancă, există o procedură destul de complexă. Pentru conturi curente este de înţeles, aşa trebuie să fie. Pentru un produs strict de plată, cum este cardul, evident că procedura ar trebui mult simplificată şi sperăm să se şi întâmple; am colaborat şi cu băncile şi cu BNR pentru a avea, până la sfârşitul anului, acest suport în legislaţie pentru produse prepaid, caz în care emiterea acestui instrument ar deveni posibilă în masă. În aceeaşi idee a cardurilor prepaid, aş nota şi dispozitivele contactless sub formă de brăţări pentru evenimente precum concerte, meciuri de fotbal etc., ele având beneficiul de a putea fi colorate în diverse moduri. Este simplu să ne imagi­năm că la intrarea pe stadion primesc o brăţară roşie pentru acces la sectorul Golden Circle, iar prin încărcarea unei sume de bani pe cardul încorporat în brăţară îl pot folosi pentru a-mi cumpăra mâncare în incinta locaţiei respective. Procesul de cumpărare şi plata ar fi mult simplificate.

 

Mai ales că, la astfel de evenimente, dacă mii de oameni se duc să cumpere o sticlă cu apă, contează rapiditatea...

În clipa de faţă, dacă te duci la un concert sau la un meci de fotbal, indiferent ce vrei să cumperi, trebuie să mergi întâi la nişte case, să ţi se dea nişte jetoane în valoare de x lei, 5 lei este suma comună astăzi, după care mergi cu acele jetoane şi rupi câte patru, câte cinci, în funcţie de ce vrei să cumperi. Această tehnică a fost foarte utilă la început, pentru că a ajutat la eliminarea plăţilor cash la chioşcurile de produse. Vedem ca un pas următor eliminarea jetoanelor, care vin totuşi cu o problemă pentru consumatori (întotdeauna ai două cozi, o coadă la bere şi o coadă la jetoane, şi nu e ok), înlocuindu-le cu carduri. Comercianţii vor să vândă, iar având POS-uri de acest gen pe masă, nu trebuie decât ca respectivul client să apropie cardul de terminal. De regulă, sumele sunt mici şi nu ajungi până la introducere de PIN, deci mai simplu şi mai rapid decât atât nu există.



Curs valutar

1 USD = 3.8116 RON
1 EUR = 4.6679 RON

Newsletter

E-mail:

Vreau sa ma abonez
 

Diplomacy | Marketing | Advertising | Media & PR | Entrepreneurship | Business | Personal Journey | Technology
Leadership | Travel | Biz for Sale | Lifestyle | Startups | Intelligent Life | Debate | News | Money